Municipiul Târgu Jiu se află la intersectia paralelei 45° latitudine nordică cu meridianul de 23° longitudine estică, la jumătatea distantei dintre Ecuator și Polul Nord, în plină zonă temperată. Asezat la 18 km spre sud de lantul Muntilor Carpati, în cuprinsul Podisului Getic, în Depresiunea Târgu Jiu – Câmpul Mare sau Depresiunea Olteană.  

                                                                                                          

            Orasul Târgu Jiu si-a luat numele de la râul Jiu de care este străbătut de la nord la sud si care, în decursul timpului, si-a mutat albia de la Dealul Prejbei înspre apus, formând trei terase ce constituie teritoriul de azi al localitătii. Înainte de cucerirea Daciei de către romani, localitatea era un sat aflat pe un teritoriu cu insule si păduri, situate între cursurile Jiului, Hodinăului, Voivodiciului, Putnei și Paschiei. El oferea astfel un bun adăpost locuitorilor, pe care îi apăra împotriva năvălirilor din afară.Aici se intersectau importante drumuri comerciale care făceau legătura între Dunare, Drobeta Turnu-Severin și Transilvania cu un centru roman de pe Olt. În preajma sa stationau cohorte romane, încartiruite în asezări fortificate. În timpul războaielor de cucerire a Daciei, o parte din armata romană, conform mărturiilor istorice, a trecut prin localitate. Omul de cultură gorjean Alexandru Ștefulescu sustine într-o lucrare a sa despre Târgu Jiu, că în vremea romanilor localitatea era un targ, o statiune comercială.

            Orasul este mentionat pentru prima oară în anul 1406 sub numele de "Jiul", într-o poruncă dată mănăstirii Tismana de către voievodul Mircea cel Bătrân. Tot în secolul al XV-lea, localitatea apare pentru prima dată în documente având calitatea de târg. În secolele XVI-XVII, istoria orasului consemnează unele lupte ale locuitorilor săi cu vecinii, pentru hotărnicirea proprietătii Târgu Jiului. În secolul al XVII-lea Târgu Jiu îndeplineste functia de resedintă a Gorjului. El a adăpostit adesea, în vremuri de restriste, pe unii domnitori ai tării cum ar fi: Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu. 

            În prima jumătate a secolului al XIX-lea orasul este martorul unor evenimente însemnate. Astfel, la 21 ianuarie 1821 venind de la Bucuresti, Tudor Vladimirescu ajunge la Târgu Jiu, unde găseste elemente favorabile marilor sale planuri, pe care le va sustine câteva zile mai târziu pe Câmpia Padesului. În anul 1848, locuitorii orasului, în prezenta reprezentantilor guvernului provizoriu demonstrează împotriva Regulamentului Organic pe care îl ard pe Dealul Prejbei. Un episod aparte, în istoria bătăliilor de pe Jiu din toamna anului 1916, îl constituie lupta de la Podul Jiului din 14 octombrie 1916. "Aici - spune un document contemporan - bătrânii, femeile, cercetasii si copiii Gorjului au oprit năvala vrăjmasă, apărandu-si cu vitejie căminurile".

           Din rândul gorjenilor s-a ridicat si tânăra eroină Ecaterina Teodoroiu originară din Vădeni, azi cartier al orasului, care s-a jertfit pentru apărarea pământului strămosesc în timpul luptelor de la Mărăsesti din 1917. Pentru cinstirea memoriei acesteia, precum si a celorlalti eroi gorjeni în anul 1937 a fost realizat, sub conducerea lui Constantin Brâncusi, ansamblul monumental devenit celebru pe toate meridianele globului. 

           V-am povestit un pic despre istoria Gorjului, iar in continuare as vrea sa va prezint si motivele care v-ar putea face sa faceti o vizita a judetului. 

           1. Pestera Polovragi

             Cea mai mare si cea mai interesanta dintre pesterile vaii Oltetului este "Pestera lui Pahomie" de la Polovragi, un vechi meandru subteran al Oltetului, sapat in versantul stang al cheilor la 20 m fata de talveg si la 200 m de la intrarea in chei. Este o pestera lunga de peste 9000 m având galeria principala in cea mai mare parte orizontala din care se desprind mai multe culoare laterale in parte colmatate cu aluviuni. De-a lungul galeriei se disting trei sectoare. Pestera prezinta deosebit interes din punct de vedere geomorfologic si peisagistic. 

            2. Pestera Muierii 

             

           Pestera Muierilor (sau Pestera Muierii) este situata in Depresiunea Getica a Olteniei, pe teritoriul comunei Baia de Fier, judetul Gorj (D.N. 67 Tg.Jiu - Ramnicu Valcea km 47). Prima pestera electrificata din Romania (1965) si amenajata pentru vizitare pestera a fost sculptata in calcarele mezozoice de pe marginea sudica a Masivului Parang, de catre raul Galbenul. Numele de Pestera Muierilor, asa cum au denumit-o vechii locuitori ai comunei Baia de Fier, provine din faptul ca, in timpuri stravechi, bantuite de razboaie pe cand barbatii plecau la lupta impotriva celor care le incalcau tara, femeile si copii se ascundeau in aceasta pestera, transformata in adapost bine aparat si nedescoperit de catre navalitori.
           Pestera are o lungime de aproximativ 3.600 de metri dispusa in 4 niveluri. Nivelul inferior constituie rezevatia speologica impartita in doua sectoare: sectorul de nord (1.500m) si sectorul de sud (880m). La 40 de metri inaltime se alfa etajul superior amenajat pentru turisti cu o lungime de 573 m, ajunge pana la lungimea de 1.228 de metri o retea de diverticule foarte greu acesibila. Printre atractiile pesterii sunt: Domul Mic cu aspect asemanator unei cupole gotice format prin precipitarea calcitei, Sala Altarului, Valul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare si Stanca Insangerate denumita datorita scurgerilor oxidului de fier, Valul Muierii, Bazinele Mari, Cascadele impietrite, Dantela de Piatra, Poarta, Sala cu Guano, Sala Turcului. In Cupola inalta de 17 m intalnim o colonie de lilieci. In Galeria Ursilor a fost gasit un adevarat cimitir de resturi scheletice de ursi, lei, hiene, vulpi, lupi, capre salbatice si mistreti. In Sala Musteriana au fost descoperite foarte multe obiecte apartinand culturilor cu mult inaintea erei noastre.

             3. Coloana Infinitului

  

           Coloana Infinitului este o sculptura monumentala a lui Constantin Brancusi, parte a trilogiei Ansamblului Monumental din Targu Jiu, compus din Coloana Infinitului, Poarta Sarutului si Masa Tacerii concepute si executate de sculptorul roman. Inaugurata la 27 octombrie 1938, Coloana are o inaltime de 29,35 metri si este compusa din 15 moduli octaedrici, respectiv avand la extremitatile inferioara si superioara cate o jumatate de modul. Modulii erau numiti margele de catre Brancusi.
           Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului Romaniei. Denumirea ei originala a fost Coloana recunostintei fara sfarsit si a fost dedicata soldatilor romani din Primul razboi mondial cazuti in 1916 in luptele de pe malul Jiului.

           4. Poarta Sarutului                                                                     

           Poarta sarutului,se afla amplasata pe aleea de la intrarea din parcul orasului si este sculptata din piatra poroasa, extrasa din carierele aflate in imprejurimi, fiind alcatuita din coloane groase, paralelipipedice, ce sprijina o arhitrava cu dimensiuni mai mari decat ale coloanelor, avand latimea de 6,45m, inaltimea de 5,13m si grosimea de 1,69m. Pe fetele fiecarei coloane se regaseste simbolul sarutului, doua jumatati ale unui cerc, atat de caracteristic operei lui Brancusi. Arhitrava are de asemenea incrustat acest simbol, ca un fel de filigran. In plus, tot in filigran se afla incrustatii ce aduc cu un fel acoperis al portii, ca si cand poarta ar fi acoperita cu sindrila. Bolta portii are un ornament liniar delicat: este o continuitate de arcuri mici, iar mai sus, pe trei linii orizontale, intalnim continuarea unor forme ovale identice, de parca ar fi conturul fetei si al umerilor.
           Poarta sarutului arata ca un arc de triumf, simbolizand triumful vietii asupra mortii.     

           5. Masa Tacerii

           Masa tacerii, alaturi de Coloana Infinitului si Poarta Sarutului reprezinta una din cele trei piese de sculptura monumentala ale Ansamblului Monumental din Targu Jiu a sculptorului Constantin Brancusi. Masa tacerii, lucrata in calcar, reprezinta masa dinaintea confruntarii in batalia la care urmeaza sa participe combatantii. Timpul este prezent, fiind reprezentat prin dispunerea circulara a celor 12 scaune-clepsidre, care il masoara. Totul decurge in tacere.
           Ansamblul sculptural Constantin Brancusi de la Targu-Jiu, cunoscut si sub numele de Ansamblul monumental de la Targu-Jiu, este un omagiu adus eroilor cazuti in timpul primului razboi mondial, proiectat si construit de Constantin Brancusi. Cele trei componente sculpturale monumentale, Masa tacerii, Poarta sarutului si Coloana fara sfarsit, sunt dispuse pe aceiasi axa, orientata de la apus spre rasarit, cu o lungime totala de 1.275 m.

           6. Statiunea Ranca                       

 
           Statiunea montana Ranca se afla la o altitudine de 1650 m, in Muntii Parang, cei mai stancosi din grupa muntilor cuprinsi in spatiul dintre Jiu, Strei si Olt. Aflata la aproape 100 km de Ramnicu Valcea si la aproximativ 300 km de Bucuresti statiunea Ranca este foarte apreciata atat iarna, cat si vara.
           Statiunea Ranca are doua partii de schi, ambele pe muntele Cornescu. Una de nivel mediu si una pentru incepatori, aceasta din urma fiind dotata si cu teleski si instalatie de nocturna. Sezonul schiabil incepe in luna decembrie si se termina in luna martie.
           Privelistea, absolut magnifica, zapada multa si aerul de munte reprezinta o atractie pentru schiorii care, in fiecare weekend, iau cu asalt statiunea. Daca in timpul iernii se poate schia pe partiile din statiune, vara nu veti reusi sa va hotarati ce traseu montan sa alegeti pentru ca sunt unul mai incantator ca altul (Varful Papusa, Parangul Mare etc). Padurile de brazi, stejari, mesteceni si frasini, zapada abundenta din timpul iernii, aerul curat si tare, linistea deplina si salbaticia locurilor fac din aceasta statiune o destinatie deosebita la sfarsit de saptamana sau in concediu.
           Pensiunile cochete ce alcatuiesc oferta de cazare de aici, cu camere confortabile si preparate  ecologice, fac din statiunea Ranca o destinatie tot mai cautata de turisti. 

           Cateva trasee montane ar putea fii:

 - Novaci - Valea Gilortului - Cabana Ranca. Marcaj: traseul urmareste drumurile forestiere din Valea Gilortului.
- Novaci - Muntele Cerbu - Cabana Ranca. Marcaj: triunghi rosu.
- Baia de Fier - Cabana Pestera Muierii. Marcaj: traseu pe sosea modernizata.
- Cimpa - Cabana Voievodu. Marcaj: triunghi rosu; sosea forestiera.
- Cabana Ranca - Muntele Urdele - Valea Iezerul - Cabana Obarsia Lotrului. Marcaj: triunghi rosu, banda rosie si triunghi rosu.
- Cabana Voievodu - Poiana Muierii - Cabana Obarsia Lotrului. Marcaj: triunghi rosu.
- Cabana Obarsia Lotrului - Groapa Seaca - Varful Capra - Poiana Muierii - Cabana Voievodul. Marcaj: sosea, poteca nemarcata, triunghi rosu.
- Lacul Calcescu - Piatra Taiata - Varful Mohorul - Muntele Papusa - Cabana Ranca. Marcaj: banda rosie, triunghi rosu, sosea.
- Cabana Ranca - Varful Papusa - Curmatura Oltetului. Marcaj: triunghi rosu, sosea, poteca nemarcata.
- Curmatura Oltetului - Cheile Oltetului - Polovragi. Marcaj: poteca nemarcata, sosea forestiera.           

    

           7. Statiunea Sacelu

 

           La o altitudine de 340m, in zona Subcarpatilor Meridionali, la 32km de Targu Jiu pe drumul  judetean 661, localitatea Sacelu  este atestata  pentru prima data intr-un document din  vremea lui Tepes Voda in anul 1480; apare  si  sub  denumirea de Satcel la  8 ianuarie 1613 intr-un hrisov din timpul lui Radu Mihnea, precum si sub denumirea de Secel la 3 aprilie 1644, iar la 1672, intr-un act de vanzare cumparare, apare sub denumirea de Sacel. Inca din 1866 Ministerul de Interne, de care depindea pe atunci si problemele sanitare declara statiunea balneara.

           In Sacelu se poate ajunge cel mai usor cu masina pe soseaua europeana E70 (Craiova -Targu Jiu- Petrosani-Deva) pana in Targu Jiu de unde se intra pe drumul judetean spre localitatile Crasna si Sacelu. Dinspre Sibiu si Pitesti se vine prin Ramnicu Valcea de unde se intra in drumul judetean DN67 iar dupa localitatea Bengesti se face dreapta spre Sacelu si mai departe spre Crasna.

           Statiunea este cunoscuta inca din timpul romanilor, dovada fiind inscriptia zeilor medicinei Aesculap si Hygia de marcus Tiberius Marcianus.

           Pe teritoriul  comunei,  cele  mai  vechi  urme ale locuirii umane dateaza din epocile neolitica  si  bronzului,  constand din topoare si  ceramica din piatra fragmente  de rasnite, ceramica.  Din epoca geto-dacica s-a descoperit un tezaur  monetar datat intre anii 150 - 70 a Chr.  Dar  cele  mai numeroase  marturii,  apartin  epocii  romane.   Inca  de  la  sfarsitul  secolului  XIX, Grigore  Tocilescu  semnala  vestigii  din  aceasta  perioada  in punctul "Jidovii", precizand ca acolo s-au descoperit resturi de ziduri, tigle, precum si fragmente de ceramica pe o suprafata de aproximatic 20x20 m.

           Tot in acest loc, intr-un manuscris pastrat de la Panfil Polonic, se semnalau urme de zidarie pe o mare suprafata de teren, pietre sculptate, figrine de lut, o statuie din piatra, sageti, zabal etc.  In  prezent pe raza localitatii se cunosc mai multe puncte de interes arheologic, majoritatea specifice epocii romane: "Turita", "La Hotar", "Jidovii", "Grui", "La Buha".

           Localitatea este bogata in izvoare cu ape minerale sulfuroase, clorurate, iodurate, bromurate, sodice, hipotone si hipertone (cunoscute din anul 1840). Acestea sunt indicate in tratarea afectiunilor reumatismale, a celor posttraumatice, neurologice, s.a. Primele stabilimente balneare au fost construite in anul 1888.

           Exista si un muzeu etnografic si istoric, amenajat intr-o casa din sec.XVIII. Principalii  factori curativi sunt apele  minerale (iodurate,  bromurate, sodice,  clorurate,  sulfuroase) utilizate atat in cure interne cat si externe precum si namolul terapeutic din lac. Acestia se utilizeaza in tratarea unor afectiuni reumatismale, ginecologice si asociate, precum si afectiuni ale sistemului nervos central si periferic. Exista si un izvor de apa minerala (denumit Caciulata), care trateaza afectiuni ale stomacului, pancreasului, colonului, etc

           8. Manastirea Polovragi

 

           Este situata la nord-est de Tg. Jiu, pe soseaua Tg. Jiu - Rm. Valcea, intr-un cadru pitoresc, la poalele muntelui Piatra Polovragilor. Intrarea in incinta manastirii se face printr-o poarta masiva din lemn, frumos sculptata, pe care scrie : "Bine este cuvantat cel ce vine intru numele Domnului".
           Recentele cercetari istorice stabilesc vechimea manastirii Polovragi in jurul anului 1505, ctitori fiind Radu Comisul si Patru Spataru, fiii marelui boier Danciu Zamona mentionati intr-un hrisov emis la 18 ianuarie 1480 de voievodul Basarab cel Tanar. In 1629, in timpul domnitorului Alexandru Ilies, manastirea intra in posesia jupanului Paraianu Milescu, ban al Craiovei.
           Timp de un secol si jumatate, documentele nu mai pomenesc nimic despre aceasta manastire. In 1643 Danciu Paraianu construieste biserica actuala, cu ajutorul domnitorului Matei Basarab.
           Hrisov emis la 6 iulie 1648 de Matei Basarab, constituie prima atestare documentara a bisericii.
           Inchinata Sfantului Mormant de cel de-al doilea ctitor al sau, manastirea este rascumparata de domnitorul Constantin Brancoveanu de la Patriarhul Dositei al Ierusalimului, in anul 1693 si a fost subordonata manastirii Hurez. In timpul domnitorului Constantin Brancoveanu s-a restaurat biserica, careia i-a inaltat turla si i-a adaugat un pridvor in stil brancovenesc,s-a zugravit interiorul,  a refacut chiliile, clopotnita, precum si zidurile de cetate.

           9. Manastirea Lainici

 

           Este asezata in defileul Vaii Jiului la 32 de km de Targu Jiu, in trecatoarea Lainici. Chiar cuvantul "lainici" de origine greceasca, are semnificatia de trecatoare prin munti de piatra. Inceputurile ei, prima zidire si primii calugari, se afla in secolul al XIV-lea, fiind, se pare, ctitoria Sf. Nicodim. Noua biserica din curtea manastirii este unica in lume datorita planului arhitectonic si picturii interioare. in anul 1990 a inceput constructia (incheiata in 1994) care are doua planuri: biserica de la demisol si cea de deasupra ei. In biserica se afla icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului „Grabnic Ascultatoare”, unicat in tara noastra, adusa tocmai de la Muntele Athos. Icoana este neobisnuita prin dimensiunile sale, fiind pictata pe lemn de santal si acoperita cu o mantie grea de argint aurit. Pentru clopotnita manastirii, vietuitorii au achizitionat cinci clopote actionate electric. Loc de pelerinaj al romanilor din toata tara, Manastirea Lainici este supranumita „mireasa din defileu” - defileul Jiului. Manastirea Lainici a primit aceasta denumire datorita fatadei sale de un alb puternic.  

           10. Manastirea Tismana

           Din Targu Jiu, la vreo 30 de kilometri, se merge pe drumul 67D traversand comuna Pestisani si padurea Dumbrava. Altfel se mai poate ajunge prin Drobeta Turnu-Severin prin Motru, pe DN 67 pana la Apa Neagra si 67D pana la Tismana. Un alt drum poate incepe dinspre Craiova, pe Valea Motrului pana la Motru pe DN 67A si 67 pana la Targu-Jiu pe DN 66 si apoi pe 67 D pana la Tismana.

           Socotita de multi drept inima Olteniei, Manastirea Tismana, cu zidurile ei medievale si bastioane in colturi, se afla situata pe muntele Starmina, inconjurata de paduri si pereti abrupti de stanca, la 30 de km de Tg Jiu. De altfel, chiar toponimul geto-dacic “tismena” inseamna: “cetate, loc fortificat cu ziduri”. In timpul lucrarilor arheologice din 1970, la aproape 4 m spre nord de absida laterala a bisericii mari a fost descoperita temelia unui lacas de cult construit din bolovani de rau si caramida din timpul ocupatiei romane. Aceste descoperiri i-au condus pe arheologi la concluzia ca in zona a existat un vechi fort daco-roman.

           Cel care a pus prima caramida la construirea manastirii a fost Cuviosul Nicodim, un calugar venit tocmai din tinuturile macedonene, cu sprijinul domnitorului Radu Negru-Voda. Astfel ca la 15 august 1377 a fost sfintita biserica, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”. Dupa trecerea la cele vesnice a domnitorului, constructia manastirii a continuat sub domnia fiilor sai, Dan I Basarab (1384 – 1386) si apoi Mircea cel Batran (1387 – 1418). Pozitionata strategic si cu ziduri de fortificare, Manastirea Tismana s-a constituit intr-un loc important la hotarele Tarii Romanesti, motiv pentru care locutorii satului cu acelasi nume
trebuiau sa faca de paza, iar pentru aceasta erau scutiti de biruri si dijme. Nu intamplator de aici a pornit revolutia de la 1821 condusa de Tudor Vladimirescu, dupa lansarea Proclamatiei de la Pades, din 22 ianuarie, cerand izgonirea fanariotilor si incetarea jafurilor si a nedreptatilor.

           Importanta locului este dat si de faptul ca aici s-au pastrat documente inca din secolul al XIV-lea, punandu-se, astfel, bazele unei adevarate istoriografii. Datorita bogatiei si modului de administrare, aici si-au stabilit resedintele o serie de bani, cel mai vechi fiind atestat la 1464 ca Banul Tismenii.De asemenea la Tismana a fost infiintata o scoala de calugari invatati, dintre care mai tarziu erau alesi viitorii episcopi si mitropoliti, diacii pentru cancelarii, caligrafii si traducatorii. De aici au plecat calugarii care au infiintat mai apoi manastiri in Ardeal, Moldova si Tara Romaneasca.

           De asemenea, in zona exista si alte locuri care merita vizitate, cum ar fi in vecinatatea Baii de Arama, la Ponoare, Podul lui Dumnezeu, Pestera Ponoarelor, Cheile Bulba, Pestera Bulba si rezervatia naturala de liliac salbatic (syringa vulgaris). Apoi, din Apa Neagra se poate ajunge la Pades unde se afla monumentul lui Tudor Vladimirescu, dupa aceea la Cheile Sohodolului, Pesterile Sohodolului, Muierii si Toplitei. De la Targu Jiu spre Tismana pot fi vizitate Cascada Vai, Cheile Susitei, Cheile Runcului, Cheile Sohodului, iar in localitatea Borosteni se gaseste o statiune arheologica avand asezari omenesti din paleoliticul mijlociu si neolitic.